A password will be e-mailed to you.

Traumaticele evenimentele care au avut loc pe 11 septembrie 2001 au lăsat cicatrici permanente asupra a milioane de oameni din Statele Unite și a întregii lumi. Sean Whitney, profesor de suport al învățării la AISB, a fost direct implicat în documentarea tragediei.

Whitney s-a mutat la New York în ianuarie 2001 – cu doar opt luni înainte de atacurile teroriste. A absolvit recent Universitatea de Stat din New York (SUNY Geneseo) cu o diplomă în producția de film și a găsit un post de coordonator de studio și tehnician pentru o companie de producție. Biroul a fost amplasat la treizeci de blocuri de la World Trade Center.


,,Ground Zero” și cascada comemorativă, poză realizată de Dave G, pentru Flickr


Pe ziua de 11 septembrie, Whitney a plecat la muncă ca orice altă zi, la ora 8:30, cu o ceașcă de cafea. După cum își amintește Whitney, “Totul se simțea normal în dimineața aceea”.

La câteva minute după ce a ajuns la birou, un coleg se repezi spre Whitney și îl întrebase dacă a aflat vestea. Whitney a pornit televizorul și văzuse că a avut loc un incendiu în World Trade Center. Mai târziu, unul dintre colegii săi l-au chemat pe acoperiș să se uite.

La început, a crezut că este un foc obișnuit sau un fel de accident. Însă exact 17 minute mai târziu, cineva ia informat pe Whitney că un al doilea avion se prăbușise în Turnul de Sud. Acum era clar că Statele Unite erau atacate.


Cele două turnuri chiar după ce al doilea avion s-a prăbușit, sursă: Wikipedia commons

Whitney a urcat până pe acoperiși a început să înregistreze tragedia pe camera de filmat. A filmat ambele clădiri în momentul în care s-au prăbușit. “Am fost pe acoperiș de aproximativ zece-cincisprezece ore pe zi pentru toată săptămâna viitoare [Sept. 11-18], ” își amintește el. “Poate mai mult.”

Telefoanele mobile nu mai mergeau, iar toți oamenii din New York nu puteau să intre în contact cu familiile lor. Turnurile Gemene au avut o antenă de comunicație considerabilă, și deoarece clădirea se prăbușise, comunicarea se oprise

Deși Whitney nu putea să-și folosească telefonul mobil, știa că dacă ar folosi o linie fixă, ar putea să vorbească cu cei dragi. “Când am vorbit mai întâi cu Jackie [doamna Whitney], am fost aproape fără cuvinte “, spune el. “Am fost speriat, nebun și șocat”. Doamna Whitney lucra cam la zece blocuri distanță, la o școală de limbă engleză. Elevii ei au fost eliberați aproape imediat, astfel încât ei să poată ajunge acasă în siguranță pentru familiile lor.

La aproximativ o lună după incident, compania de producție unde a lucrat Whitney a fost forțată să se închidă ca urmare a problemelor economice care au decurs din atacuri. Cu toate acestea, a reușit să găsească un loc de muncă temporar în Philadelphia. “S-ar putea să nu fi părăsit New York dacă nu s-ar fi întâmplat 9/11”, explică el.

Când s-a întors la New York, își amintește că “a fost amețit, vacant și a adus amintiri. Până și acum îmi este greu să nu mă gândești la lucrul ăsta când mai merg acasă la New York”.

Au trecut deja 17 ani de când avioanele s-au prăbușit în Turnurile Gemene, dar cicatricile create nici încă acum nu s-au vindecat complet. Pentru Whitney, el spune: “Sentimentele care acest eveniment le-a creeat sunt numai furia și ura. Mi-e teamă că 9/11 se va repeta dacă guvernele nu vorbesc deschis cu alte guverne, cu sinceritate și respect reciproc “.


Tribuna Luminilor văzută din târgul din Brooklyn, New York, Vineri Septembrie 15, 2015. Poză realizată de Kevin Hagen, memorial 9/11

În fiecare septembrie, pe data de 11, un memorial numit ,,Tribute of Light”, sau ,,Tribuna Luminilor’’ este ținut în memoria tuturor victimelor atacurilor. Optzeci și opt lumini de proiecție sunt amplasate la câțiva blocuri sud de World Trade Center, care sunt iluminate pentru a replica Turnurile Gemene.

La cea de-a zecea aniversare a lui 11 septembrie, președintele Obama a spus următoarele despre cele întâmplate: “Chiar și cel mai mic act de ajutor, sau chiar cel mai simplu act de bunătate este o modalitate de a-i onora pe cei pe care i-am pierdut, și este și o cale de a recupera spiritul de unitate care a urmat după 11 septembrie. “